Psihologia pe înțelesul tuturor

"Sfatul zilei: De multe ori, când îi întrebi copilul ”Cum a fost la școală?”, vei primi un răspuns monosilabic: ”Bine”.

Află cum poți descoperi ce altceva mai cuprinde acest ”bine” și cât de bine este, de fapt. În loc să abordezi subiectul direct, încearcă să folosești întrebări creative care să deschidă ușa către conversații mai profunde. În loc să întrebi simplu ”Cum a fost azi?”, încearcă întrebări ca ”Care a fost cel mai interesant lucru pe care l-ai făcut azi?” sau ”Ce lucruri noi ai învățat astăzi?”. Abordând subiectul într-un mod mai prietenos și indirect, vei putea să afli mai multe despre experiența copilului tău la școală și să construiești o conexiune mai profundă și mai deschisă. Iată câteva întrebări creative de a descoperi ce a făcut copilul tău la școală:

• Care a fost cel mai plăcut lucru care ți s-a întâmplat astăzi la școală?

• Spune-mi ce te-a făcut să zâmbești sau să râzi astăzi.

• Povestește-mi despre locul tău preferat în școală.

• Care a fost cel mai complicat cuvânt pe care l-ai auzit astăzi? Ai avut vreun dialog interesant cu cineva?

• Dacă ai putea alege cu cine să stai în bancă, cine ar fi acel coleg? Și pe cine ai evita? De ce?

• Pe cine ai ajutat astăzi în clasă?

• Ai primit ajutor de la cineva astăzi?

• A fost vreun moment în care te-ai simțit cel mai fericit?

• Te-ai plictisit la școală astăzi?

• Dacă extratereștrii ar veni în clasă să ia un elev, pe cine ai alege să-l ia? Și de ce?

Uneori, copiii nu doresc să discute despre provocările lor școlare, ceea ce poate crea dificultăți pentru părinți în obținerea informațiilor necesare pentru a interveni la timp.

Cum credeți sunteți dependenți de tehnologii?

Un webinar despre ”Dezvoltarea tehnologiilor informaționale și apariția unui nou tip de dependență”.

Nu este nicio surpriză faptul că progresele tehnologice au adus cu sine apariția unei noi forme de dependență. Într-o lume în care gadgeturile inteligente devin din ce în ce mai omniprezente, este crucial să înțelegem că acest tip de dependență poate afecta negativ sănătatea noastră mentală și emoțională.

Nu trebuie să trecem nicio zi fără să îi spunem copilului cât de mult îl iubim și cât de important este pentru noi.

Mesajele de dragoste sunt esențiale pentru dezvoltarea stimei de sine și încrederii copiilor în viitor, reprezentând cărămizi fundamentale în construirea lor emoțională.

Cât timp pe săptămână dedicați pentru auto-reflecție sau dezvoltare personală??

Auto-Reflecția și dezvoltarea personală sunt cheile care ne deschid uși către o versiune mai bună a noastră.

Faceți o pauză din toată agitația zilnică, faceți plinul cu o ceașcă de cafea sau ceai și dedicați timp pentru a vă conecta cu Sinele vostru interior.

Întrebați-vă: Ce vă pasionează cu adevărat? Care sunt valorile și credințele care vă ghidează viața? Ce vă face fericiți și împliniți? Auto-reflecția este un pas esențial în procesul de descoperire a propriului potențial.

Poate activați acolo unde nu aduce deloc plăcere interioară?

Odată ce v-ați clarificat viziunea și valorile, axați-vă pe stabilirea obiectivelor. Încercați să vă fixați obiective realiste, dar îndrăznețe, care să vă pună în mișcare, să vă motiveze pentru a vă atinge potențialul maxim. Fie că este vorba de progrese în carieră, dezvoltare personală sau îmbunătățirea relațiilor, fiecare pas mic contează în drumul spre succes.

Încrederea în sine este cheia pentru a depăși obstacolele și a atinge vârfurile înalte ale succesului. În timp ce vă angajați în explorarea și dezvoltarea personală, învățați să aveți încredere în abilitățile și potențialul vostru. Recunoașteți-vă realizările, învățați din eșecuri și îndrăzniți să vă depășiți limitele.

Fiecare dintre noi are un potențial nelimitat care așteaptă să fie descoperit și exploatat. Prin auto-reflecție, stabilirea obiectivelor și cultivarea încrederii în sine, puteți să vă deschideți uși către o viață mai împlinită și mai fericită.

Așadar, nu vă temeți să explorați și să vă descoperiți adevăratul potențial. Lumea este plină de oportunități nesfârșite pentru cei curajoși și dornici să-și urmeze visele.

Tehnica Pomodoro pentru eficiență maximă!

Adesea, simțim că timpul ne scapă printre degete, iar amânarea devine un obicei dăunător. Pentru a scăpa de acest ciclu și a fi mai productiv, îți recomand să încerci tehnica Pomodoro.

• Setează un cronometru pentru 25 de minute. Acest interval de timp este numit un "Pomodoro". Este important să te concentrezi exclusiv pe sarcina respectivă în această perioadă;

• Lucrează cu înflăcărare până când sună alarma. Fii consecvent și elimină orice distrageri pe durata celor 25 de minute. (deconectați telefoane, tv, orice ce să vă sustragă);

• Fă o pauză scurtă de 5 minute. Folosește acest timp pentru a te relaxa, a face câteva exerciții de respirație sau a te întinde;

• Repetă ciclul: După ce ai terminat patru Pomodori, fă o pauză mai lungă de 15-30 de minute.

Prin împărțirea activităților în blocuri mai mici de timp, tehnica Pomodoro te ajută să te concentrezi mai bine, să-ți păstrezi energia și să-ți gestionezi mai eficient timpul. Astfel, vei simți o reducere a stresului și o creștere a productivității. Încearcă să integrezi această tehnică în rutina ta zilnică și vei observa cum devii mai eficient și mai relaxat în gestionarea sarcinilor tale!

Cum combatem epuizarea mentală??

Epuizarea mentală este o problemă tot mai des întâlnită în societatea noastră, dar există multiple strategii eficiente pentru a o combate și preveni.

Iată câteva idei care te pot ajuta să-ți recapeți echilibrul:

Înlăturarea cauzei de stres: Identifică sursa principală de stres și încearcă s-o elimini sau s-o reduci. Poate fi vorba de un loc de muncă solicitant, relații tensionate, folosirea telefonului din primele secunde după trezire, sau alți factori care îți consumă energia.

Controlarea timpulu: Folosește o agendă pentru a-ți organiza ziua eficient. Prioritizează sarcinile importante și lasă-ți timp pentru relaxare și odihnă.

Scrierea unui jurnal: Notarea gândurilor și sentimentelor într-un jurnal te poate ajuta să-ți clarifici mintea și să gestionezi mai bine emoțiile negative.

Optimizarea mediului: Creează un spațiu de lucru și locuit care să te inspire și să te liniștească. Un mediu ordonat și plăcut poate reduce semnificativ nivelul de stres.

Expune-te dimineața la lumină și aer curat: Lumina naturală și aerul proaspăt au un efect pozitiv asupra stării de spirit și energiei. Începe-ți ziua cu o scurtă plimbare în aer liber.

Detox digital: Redu timpul petrecut pe dispozitivele electronice și fă pauze regulate de la ecrane. Acest lucru va ajuta la diminuarea oboselii mentale cauzate de supraîncărcarea informațională.

Practicarea sportului: Activitatea fizică regulată eliberează endorfine, care îmbunătățesc starea de spirit și reduc stresul. Găsește un sport sau o activitate fizică care îți place și practică-l constant.

Ia-ți un animal de companie: Animalele de companie oferă afecțiune necondiționată și pot reduce semnificativ nivelul de stres și anxietate.

Activitatea plăcută de seară: Încheie ziua cu o activitate care îți face plăcere, cum ar fi cititul, ascultatul muzicii sau gătitul. Aceste momente de relaxare te vor ajuta să te deconectezi de la grijile zilnice.

Meditează: Meditația și tehnicile de mindfulness sunt metode eficiente de a-ți liniști mintea și de a-ți îmbunătăți concentrarea și claritatea mentală.

Egoism sănătos: Învață să spui "nu" și să-ți protejezi timpul și energia. Este important să-ți pui nevoile proprii pe primul plan din când în când.

Vino la psiholog: Dacă te simți copleșit, nu ezita să apelezi la un psiholog. Terapeutul te poate ajuta să găsești soluții personalizate pentru a gestiona stresul și epuizarea mentală.

Implementând aceste strategii, vei putea să-ți menții sănătatea mentală și să previi epuizarea, trăind o viață mai echilibrată și fericită.

Aș dori să vă împărtășesc câteva sfaturi prețioase despre cum să ne menținem creierul sănătos și activ, la fel cum avem grijă de corpul nostru. Creierul nostru este un instrument extraordinar, dar pentru a-i păstra vitalitatea, trebuie să-l antrenăm constant și să-l provocăm zilnic.

• Caută provocări ori de câte ori este posibil. Nu te mulțumi cu ceva monoton zilnic, ci încearcă să înveți ceva nou în fiecare zi. Aceste activități stimulează neuronii și creează noi conexiuni în creier.

• Nu te teme să ieși din zona de confort și să experimentezi lucruri noi.

• Adoptă o dietă bogată în vitamine esențiale pentru sănătatea creierului.

• Menține-te într-o formă fizică optimă. Exercițiile fizice regulate nu doar că îți îmbunătățesc starea de sănătate generală, dar au și un impact pozitiv asupra funcției cognitive.

Vă recomand o ghicitoare de antrenament pentru creier:

🔎Există o casă în care cei care intră sunt orbi și cei care ies, pot vedea.

Ce este?

DE CE COPIII NU-ȘI STRÂNG JUCĂRIILE?

Copiii nu-și strâng jucăriile pentru că acest lucru nu are sens pentru ei până pe la vârsta de 4-5 ani și capătă un sens real abia în adolescență, când fac ordine conștient și cu scop. Pentru cei mici, haosul este creativ și plin de posibilități, spre deosebire de ordinea statică și limitativă.

Părinții trebuie să respecte nevoile copiilor și să creeze un spațiu psihologic adecvat, înțelegând că strângerea jucăriilor are sens doar dacă îi implică pe copii și le oferă un motiv. De exemplu, jucăriile pot fi aranjate la ora somnului sau pentru a face loc unui alt joc.

Este important să nu-i învățăm pe copii să facă lucruri fără sens, pentru a nu le influența negativ înțelegerea și comportamentele pe viitor.

Învățând copiii să facă ordine, trebuie să ne întrebăm de ce noi facem ordine? La ce ne servește?

Ai probleme cu somnul?

Tot ce trebuie să faci, te bagi în pat ții ochii deschiși și să încerci să nu adormi, studiile arată că acesta este cel mai sigur mod de adormi.

Sentimentul de singurătate în relații este o problemă comună care poate apărea chiar și atunci când suntem alături de parteneri.

Singurătatea în relații este o problemă reală și adesea se acutizează cu timpul, afectând legătura dintre parteneri. Dacă nu ne clarificăm la timp situația, lucrurile se pot agrava și pot distruge orice legătură.

Cum putem gestiona aceste momente dificile și când trebuie să ne facem griji cu adevărat? Există semne de alarmă care indică singurătatea în relații?

Singurătatea în doi este o problemă des întâlnită în cupluri, indiferent de epocă. După perioada inițială de îndrăgostire, apar disensiuni între parteneri, iar izolarea devine un rezultat firesc. Sentimentul de singurătate în relații are atât aspecte negative, cât și pozitive.

Ce este totuși singurătatea? Este un concept atât de individualizat încât abia recent au fost inventate chestionare psihologice pentru evaluarea sa. Putem să fim fericiți și totuși să ne simțim singuri sau, invers, să fim nefericiți, dar să simțim că cineva ne este alături.

Multiple aspecte psihologice sunt conectate cu sentimentul de singurătate. Persoanele cu stima de sine scăzută se simt mai des singure, însă nici cele cu stima de sine ridicată nu sunt ferite de acest sentiment. De asemenea, persoanele cu trăsături de personalitate mai puțin deschise la nou sau cele cu stiluri afective nesigure resimt frecvent singurătatea.

Este important de înțeles că singurătatea este adesea o alegere, fie ea conștientă sau nu. Pentru a combate acest sentiment, putem reînvia activitățile de la începutul relației și ne putem concentra pe interesele personale.

Dacă aceste măsuri nu funcționează și considerați că nu puteți gestiona situația de unul singur, vă invit să participați la ședințe de consiliere psihologică, unde vă pot ajuta să găsiți soluții și să recâștigați echilibrul emoțional.

Voi cunoașteți ce spun copii supraîncărcați emoțional?

Câteva din răspunsurile tipice ale unui copil supraîncărcat emoțional:

• Nu-mi pasă.

• Nu știu.

• Sunt prost.

• Nimeni nu mă place.

• Nu este vina mea.

• Toată lumea este împotriva mea.

Atunci când copiii sunt copleșiți emoțional, ceea ce spun ei la moment nu este rațional. Deși ceea ce spui tu poate fi adevărat, nu te poți comporta rațional cu o persoană care acționează irațional. În loc să încerci să convingi copilul de contrariu, adultul trebuie să recunoască cum se simte copilul, deoarece acesta este lucrul care contează în acel moment.

Creierul uman funcționează nu doar pe baza numărului de neuroni, ci și a legăturilor dintre aceștia.

Pentru a menține sănătatea creierului, este important să îl exersăm continuu prin activități noi și variate. Activitățile noi stimulează formarea de conexiuni neuronale și ajută la menținerea funcționării optime a creierului. Ca de exemplu unele categorii de exerciții pentru un creier sănătos includ: învățarea limbilor străine, practicarea artei, muzicii, hobby-urilor noi și jocurilor de inteligență.

Cine cunoaște rezolvarea?

⁉️2 = 6 și 3 = 12 și 4 = 20 și 5 = 30 și 6 = 42, atunci 9 = ?

Ce este visul?

Visul este calea care duce spre inconștient, o uzină în fierbere, plină de energie, unde se construiesc dorințele. În acest tărâm al minții, se nasc imagini și emoții care reflectă cele mai ascunse gânduri și aspirații ale noastre.

Pentru a pătrunde mai adânc în acest univers misterios, un exercițiu simplu dar eficient este să îți notezi visele imediat după ce te trezești, dimineață de dimineață. Chiar dacă unele vise îți par ciudate sau fără sens, scrie-le fără să le judeci. După ce ai notat aceste secvențe, creează o asociere liberă pe baza acestor fragmente.

Astfel, vei începe să descoperi mesajele ascunse ale subconștientului tău și vei putea înțelege mai bine dorințele și temerile. Visul devine astfel nu doar o cale de explorare interioară, ci și un instrument valoros pentru dezvoltarea personală și autocunoaștere.

Un studiu realizat de Wolfgang Kohler privind efectul bouba/kiki sugerează existența unor „hărți sinestezice” la indivizii normali, care sunt esențiale pentru formarea simbolismului sunetelor în limbaj.

În cadrul acestui experiment, participanți de vârste și limbi diferite (engleză și indiană) au fost expuși la două imagini și li s-a cerut să asocieze fiecare imagine cu cuvintele inventate „kiki” și „bouba”. Surprinzător, 95-98% dintre participanți au asociat figura cu margini ascuțite cu „kiki” și figura cu margini rotunjite cu „bouba”. Aceasta sugerează că numirea cuvintelor nu este complet arbitrară, având în vedere că la pronunția lui „bouba” gura este mai rotunjită, iar la „kiki” mai închisă și unghiulară. De asemenea, litera K are un sunet mai „tare” comparativ cu litera B.

Când experimentul a fost repetat cu participanți cu autism, nivelul de asociere a scăzut la doar 60%.

Deseori ați auzit acest mesaj?

"Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci."

Este un mesaj puternic și mobilizator, care încurajează un anumit angajament.

În contextul performanțelor profesionale, acest îndemn își face bine treaba, motivând oamenii să-și ducă la bun sfârșit responsabilitățile asumate.

Însă, cineva s-a gândit vreodată la costurile emoționale pe care le presupune acest motto? Oare toți sunt capabili să gestioneze gândurile negative și stresul care pot apărea pe parcurs?

Pentru a urma acest mesaj, trebuie să avem certitudinea că suntem susținuți atât acasă, cât și la locul de muncă. Susținerea emoțională și profesională este esențială pentru a face față impactului psihologic pe care îl poate aduce perseverența într-o activitate dificilă. Fără acest suport, riscul de a ajunge la epuizare emoțională și, în cele din urmă, la burnout, crește considerabil. Arderea profesională nu este doar un rezultat al muncii intense, ci și al lipsei de sprijin și recunoaștere.

De aceea, este necesar să ne asigurăm că avem un mediu de lucru sănătos, unde ne simțim valorizați și încurajați. La fel de important este și sprijinul din partea familiei și prietenilor, care pot oferi acea siguranță emoțională necesară pentru a depăși momentele dificile.

În concluzie, "Dacă ai intrat în horă, joacă" este un mesaj valoros, dar pentru a-l urma cu succes și fără riscuri emoționale mari, este important să avem un sprijin solid. Numai astfel putem transforma provocările în oportunități și să evităm capcanele arderii profesionale.

Întrebări adresate referitor: masturbarea la copii și cum pot fi liniștiți părinții în această privință.

Este important ca părinții să fie informați corect din surse sigure, de preferință de către un medic neurolog pediatru, care poate exclude alte patologii și poate confirma că aceasta este o manifestare benignă, care va dispărea complet și spontan, fără a afecta dezvoltarea neuropsihică a copilului.

De obicei, nu este necesar un tratament medical, iar măsurile recomandate sunt cele educative, precum distragerea atenției copilului prin activități senzoriale, masarea pe spate sau implicarea în activități care îi ocupă mâinile.

În cazul copiilor mai mari, părinții ar trebui să abordeze cu calm și înțelegere problema sexualității înainte de pubertate, evitând să certe sau să umilească copilul. Copilul nu trebuie să se simtă vinovat pentru că își descoperă corpul. Reacția negativă a unui părinte la masturbarea copilului spune mai multe despre părintele respectiv decât despre copil.

Masturbarea devine un motiv de îngrijorare atunci când este excesivă, deoarece poate indica anxietate, nevoie de afecțiune, răspuns la tristețe sau expunere la activități sexuale nepotrivite pentru vârsta copilului. În astfel de cazuri, este necesară implicarea unui psiholog pentru a rezolva problema.

Sentimentul de singurătate în relații este o problemă comună care poate apărea chiar și atunci când suntem alături de parteneri.

Singurătatea în relații este o problemă reală și adesea se acutizează cu timpul, afectând legătura dintre parteneri. Dacă nu ne clarificăm la timp situația, lucrurile se pot agrava și pot distruge orice legătură.Cum putem gestiona aceste momente dificile și când trebuie să ne facem griji cu adevărat? Există semne de alarmă care indică singurătatea în relații?

Singurătatea în doi este o problemă des întâlnită în cupluri, indiferent de epocă. După perioada inițială de îndrăgostire, apar disensiuni între parteneri, iar izolarea devine un rezultat firesc. Sentimentul de singurătate în relații are atât aspecte negative, cât și pozitive.

Ce este totuși singurătatea? Este un concept atât de individualizat încât abia recent au fost inventate chestionare psihologice pentru evaluarea sa. Putem să fim fericiți și totuși să ne simțim singuri sau, invers, să fim nefericiți, dar să simțim că cineva ne este alături.

Multiple aspecte psihologice sunt conectate cu sentimentul de singurătate. Persoanele cu stima de sine scăzută se simt mai des singure, însă nici cele cu stima de sine ridicată nu sunt ferite de acest sentiment. De asemenea, persoanele cu trăsături de personalitate mai puțin deschise la nou sau cele cu stiluri afective nesigure resimt frecvent singurătatea.

Este important de înțeles că singurătatea este adesea o alegere, fie ea conștientă sau nu. Pentru a combate acest sentiment, putem reînvia activitățile de la începutul relației și ne putem concentra pe interesele personale.

Dacă aceste măsuri nu funcționează și considerați că nu puteți gestiona situația de unul singur, vă invit să participați la ședințe de consiliere psihologică, unde vă pot ajuta să găsiți soluții și să recâștigați echilibrul emoțional.

Studiile arată că mersul cu spatele încovoiat poate provoca sentimente de depresie și pierderea energiei, în timp ce menținerea spatelui drept îmbunătățește starea de spirit și crește energia.

Cercetări anterioare sugerează că anumite gesturi și exerciții fizice pot activa mecanisme biologice care amplifică fericirea și vitalitatea. Astfel, efectuarea regulată a unor exerciții fizice poate menține un nivel ridicat de energie și îmbunătăți calitatea vieții.

În studiul efectuat sub conducerea profesorului Erik Peper au participat 110 studenți, care au trebuit să treacă prin hol mai întîi ținînd spatele încovoiat, iar apoi să parcurgă același drum sărind. La cîteva minute după aceste acțiuni, participanții au dat o apreciere subiectivă nivelului lor de energie. "Efectul spinării" a fost același pentru toate grupurile, mersul cocoșat scădea din energie, iar fuga prin sărituri ducea la creșterea ei.

Această descoperire sugerează că postura corporală poate influența susceptibilitatea la depresie și nivelul de energie. Studiul este publicat în revista #Biofeedback.

Iată cinci efecte ale alcoolului pe care s-ar putea să nu le cunoști:

• Încetinirea proceselor corporale: Odată ajuns în creier, alcoolul acționează direct asupra celulelor nervoase și intervine în procesul de comunicare dintre acestea și alte celule, încetinind orice proces din corp.

• Afectarea gândirii și percepției: Alcoolul produce o afectare negativă a proceselor gândirii, percepției și imaginației, ceea ce poate duce la o stare de ceață mentală.

• Probleme de coordonare și echilibru: Alcoolul afectează cerebelul, care este responsabil pentru coordonare și gândire, provocând pierderi de echilibru sau căderi.

• Afectarea memoriei: Alcoolul poate afecta hipocampusul, unde sunt depozitate amintirile, ceea ce poate duce la afectarea memoriei de scurtă durată sau a abilitații de a învăța.

• Sindromul Wernicke-Korsakoff: Consumul de alcool poate provoca apariția sindromului Wernicke-Korsakoff, în care creierul este împiedicat de alcool să primească vitamina B1. Deficiența de vitamina B1 poate duce la pierderi de memorie.

Știați că:

Memoria de scurtă durată are rolul de a stoca temporar informația. Fără a fi repetată, o informație poate rămâne până la 20 de secunde în memoria de scurtă durată. Capacitatea acestui tip de memorie este limitată, un adult sănătos putând reține în jur de 7+/-2 itemi.

Caracteristicile memoriei de scurtă durată:

• Capacitatea limitată: 5-9 itemi, numere sau grupe

• Fragilă - informația se poate pierde cu ușurință

• Durată foarte scurtă- aproximativ 20 secunde

• Reținerea informației se face prin repetiție

• În general encodarea se face acustic și mai puțin vizual

• Se testează cu testul ”digit span”

• Sunt implicat ariile cerebrale prefrontale.

În comparație cu memoria de lungă durată care are următoarele caracteristice:

Capacitate mare

Durata – de la zile la ani și zeci de ani

Encondarea se face în primul rând semantic, dar și acustic și prin imagerie

Stabilă, dar de natură să suporte modificări

Se testează prin amintirea la distanță, testarea informațiilor personale și despre evenimentele publice

Sunt implicare structurile limbice.

Care este diferența dintre fobie și frică?

Teama de păianjeni din cauza aspectului lor neplăcut este perfect normală. Însă, a te teme panicat de un țunami, în timp ce locuiești la mii de km de mare, este o fobie. În anumite cazuri, pentru a se proteja de un pericol imaginar, o persoană poate dezvolta ritualuri și începe să creadă în superstiții. La început, aceste comportamente ajută la reducerea nivelului de anxietate, dar în timp devin greu de controlat și provoacă ele însele disconfort. În astfel de situații, vorbim despre tulburarea obsesiv-compulsivă. Aceasta poate complica semnificativ tratamentul fobiilor și fricilor.

• Eliminarea fobiilor și fricilor de unul singur este aproape imposibilă, iar manifestările lor fizice devin tot mai înfricoșătoare în timp. Oamenii încep să consulte constant medici, de obicei pe cei care n-au legătură directă cu tulburările de anxietate: terapeuți, cardiologi, medici de familie și neurologi. Medicamentele prescrise pot elimina simptomele anxietății, dar nu tratează nevroza și pot duce la dezvoltarea unei dependențe de medicamente.

Pentru tratamentul acestora se utilizează terapia cognitiv-comportamentală, hipnoza, tehnici de respirație și relaxare, vizualizarea și acceptarea fricii. Alegerea unui plan de terapie personalizat ajută persoana să înceapă drumul spre eliberarea de fobia sa. Toate aceste tehnici specializate permit gestionarea atacurilor de anxietate și panică, intervenind asupra mecanismelor psihologice interne care stau la baza fobiilor.

Ce le place bărbaților? 6 adevăruri

Iată câteva lucruri pe care bărbații le adoră, rezultate în urma mai multor studii de specialitate:

1. Femeia în roșu:

Conform cercetătorilor de la Universitatea din Rochester, bărbații preferă femeile îmbrăcate în roșu. Într-un experiment, bărbații au considerat mai atractive femeile în roșu comparativ cu cele în verde.

2. Giugiuleala:

Un studiu realizat de Institutul Kinsey, la care au participat peste 1000 de bărbați heterosexuali implicați în relații de lungă durată, a relevat că bărbații cei mai fericiți erau cei care se giugiuleau cel mai des cu partenerele lor.

3. Sânii:

Cercetătorii de la Universitatea din Wellington, Noua Zeelandă, au descoperit că bărbații se uită mai întâi la sâni și apoi la față. Aceștia privesc sânii mai mult decât orice altă parte a corpului unei femei, indiferent de mărimea acestora.

4. Prezentatoarele sexy de știri:

Studiile realizate la Universitatea din Indiana arată că bărbații sunt foarte atrași de prezentatoarele sexy de știri. Totuși, când știrile sunt prezentate de femei atrăgătoare, bărbații nu-și mai amintesc conținutul acestora.

5. Căsătoria:

Studiile de la Universitatea Rutgers și Universitatea Binghamton contrazic mitul că bărbații se feresc de însurătoare. După chestionarea a 5.200 de burlaci (femei și bărbați), s-a constatat că bărbații vor să se căsătorească la fel de mult ca femeile și își doresc copii în aceeași măsură.

6.Mirosul de plăcintă de dovleac:

Conform unui studiu realizat la Centrul de Cercetare a Mirosului din Chicago, mirosul de plăcintă de dovleac crește fluxul de sânge către penis, sugerând o puternică atracție sexuală asociată cu acest miros.

De fiecare dată problemele prezentate de pacienți la doctor reprezintă adesea doar vârful aisbergului, ascunzând procese psihologice complexe ale minții. Diagnosticul corect necesită înțelegerea acestor niveluri pentru a identifica cauza reală și a oferi tratamentul adecvat.

De asemenea, diferența dintre psihologi și psihiatri: psihiatrii pot prescrie medicamente pentru cazuri severe, în timp ce psihologii se ocupă de probleme relaționale, anxietate, depresie și fobii. Consilierea psihologică se axează pe autocunoaștere și dezvoltare personală, fiind destinată persoanelor sănătoase, în timp ce psihoterapia abordează probleme de sănătate mintală.

Terapeutul nu judecă și nu oferă soluții, ci ghidează pacienții în procesul de autocunoaștere. Ședințele au frecvență săptămânală, iar durata tratamentului variază în funcție de modelul terapeutic.

Consultarea unui specialist în sănătatea mentală este esențială pentru bunăstarea psihică, aducând schimbări semnificative în viața pacienților.

Nevroticul este ”Captiv în Trecut și Înfricoșat de Viitor”

Nevroticul este acela care nu reușește să trăiască prezentul așa cum și-ar dori. Această nemulțumire constantă îl împiedică să se bucure de trecut și să se desprindă de fazele anterioare ale vieții sale. Nu a putut savura copilăria și acum rămâne blocat într-o fază juvenilă, incapabil să se regăsească în gândurile posomorâte ale îmbătrânirii.

Incapacitatea de a trăi în prezent și frica de viitor îl fac să privească încordat mereu înapoi, căutând refugiu într-un trecut perceput prin prisma nemulțumirilor prezente. Așteptările nerealiste și teama de imperfecțiuni îl împiedică să se bucure de micile victorii ale momentului actual.

Pentru a se elibera de această povară, nevroticul trebuie să învețe să accepte imperfecțiunile vieții și să se bucure de prezent. Numai astfel va putea să lase în urmă umbrele trecutului și să privească înainte cu încredere.

Știați că:

Vorbirea noastră reflectă gândurile și vibrațiile noastre interioare. Astăzi, mulți nu acordă atenție tonului și cuvintelor folosite, recurgând adesea la expresii vulgare, care aduc energie negativă și pot duce la probleme de sănătate, cum ar fi durerile de cap. Există o legătură directă între sănătatea creierului și modul în care vorbim: un creier sănătos generează un discurs pozitiv, lipsit de bârfe, critici și plângeri, având un ton calm și plăcut. Majoritatea conflictelor și certurilor apar din cauza vorbirii negative despre alții. Este necesar să învățăm să vorbim cu respect și manieră, controlându-ne gândurile rostite, deoarece preluăm calitățile celor despre care vorbim.

Pentru a economisi energie și timp, este recomandat să vorbim puțin, calm și cu răbdare, verificând semnificația fiecărui cuvânt. Cuvintele pline de admirație vor avea un impact pozitiv și nu vor fi percepute ca jigniri, ci ca sfaturi. Este important să vorbim despre toate subiectele cu respect și iubire, așa cum o mamă își exprimă dragostea prin cuvinte rostite cu blândețe față de copiii săi.

Ce este sindromul Stockholm

#SigmundFreud a identificat un principiu al apărării psihologice numit introiecție, care se referă la identificarea inconștientă a unei persoane cu cel care îi amenință siguranța. Fiica sa, Anna Freud, a studiat mecanismul de apărare numit „identificare cu agresorul”, cunoscut astăzi sub denumirea de sindrom Stockholm.

#SindromulStockholm este un răspuns psihologic în care victima, în urma unei răpiri sau abuz se atașează emoțional de agresor, justificându-i comportamentul. Acest fenomen descrie o legătură specială și irațională între victimă și agresor, unde victima dezvoltă emoții pozitive și încredere față de răpitor, refuzând adesea să fie salvată.

Manifestarea sindromului Stockholm în viața cotidiană

Sindromul Stockholm se poate manifesta și în viața de zi cu zi, în special în cazurile de violență domestică. Victimele nu au unde să meargă, nu au bani proprii și sunt strict controlate, ceea ce poate duce la o ruptură psihică. Ele nu pot să se protejeze de impactul negativ, așa că se aliază cu agresorul, învinovățindu-se pentru greșelile care au declanșat furia acestuia.

Aceeași atitudine se observă în corporații între angajații de nivel mediu și șefi. Angajatul este umilit, lipsit de salariu, forțat să lucreze peste program, dar nu își părăsește locul de muncă, ba chiar se mândrește cu tiranul rece și rămâne loial acestuia. Acest comportament se observă uneori și în cluburi sportive, instituții de învățământ și comunități politice cu lideri autoritari.

În relațiile abuzive, sindromul Stockholm se poate manifesta astfel: agresorul manipulează victima emoțional, nu își controlează emoțiile și își revarsă furia asupra ei. Victima nu răspunde îngrijorărilor celor apropiați, suportă și rămâne în relație, justificându-și că este vina ei și că agresorul o iubește.

De ce unii se îndrăgostesc de agresor, iar alții nu?

Sindromul Stockholm se dezvoltă în trei faze: inițial, victima simte emoții pozitive față de agresor; ulterior, dezvoltă emoții negative față de cei care încearcă să o salveze; în final, se formează o legătură traumatică cu abuzatorul. Sindromul nu apare mereu, dar riscul crește în funcție de durata captivității (1-3 zile), aparenta explicabilitate a cruzimii agresorului, umanitatea arătată de acesta și codependența victimei. Sindromul poate face parte din tulburarea complexă de stres posttraumatic, persistând chiar și după eliberare, și poate duce la depresie, tulburare posttraumatică și sociopatie, afectând capacitatea victimei de a avea încredere în oameni și de a duce o viață normală.

Recunoașterea sindromului Stockholm este dificilă, dar simptomele includ:

• Vă învinovățiți pentru situație.

• Credeți că cei apropiați sunt împotriva voastră.

• Apărați și empatizați cu agresorul.

• Sunteți convinși că dragostea voastră poate salva relația.

• Nu aveți încredere în cei din jur și nu încercați să vă salvați.

• Nu puteți evalua corect situația și trăiți în nerealizare.

• Sunteți „balansați” emoțional.

O conversație cu o persoană apropiată și apelarea la profesioniști pot ajuta. Psihoterapia cognitiv-comportamentală și narativă sunt eficiente în tratarea stresului posttraumatic. Diagnosticul se face prin diverse metode, cum ar fi interviul Beck pentru depresie și scale pentru măsurarea gradului de afectare.

Terapia poate ajuta la reglarea emoțiilor și eliberarea de gândurile negative care vă afectează viața.

Unele studii arată că în jurul la 40% dintre angajații americani se gândesc mereu la o schimbare de job. Este un procent impresionant! Deși nu sunt studii pentru piața muncii din Moldova, este posibil ca acest trend să fie global.

Poate că și tu cauți o schimbare anul acesta.

Imaginează-ți că ai găsit jobul dorit și ai ajuns la interviu. Fie că ai fost recomandat sau ai trimis un CV prin e-mail, este clar că cei de acolo sunt interesați de tine. Acum, trebuie doar să îi cucerești cu farmecul tău personal. Se spune că oamenii pot uita ce le-ai spus, dar nu vor uita cum i-ai făcut să se simtă. De aceea, îți recomand 9 idei care te vor ajuta să creezi o atmosferă relaxată, în care să vă simțiți de la egal la egal.

• Îmbrăca-te adecvat

• Zâmbește

• Stai cu spatele drept

• Ține-ți tot corpul îndreptat către persoana cu care discuți

• Nu adopta o poziție închisă

• Evită atingerile de calmare

• Gesticulează

• Păstrează contactul vizual

• Nu te uita la ceas

Mult succes!!!

Aveți un obicei prost?

Obiceiurile proaste joacă un rol semnificativ în viața noastră, influențând obiectivele de viitor și încrederea în sine. Dar ce înseamnă, de fapt, un obicei prost și cum se dezvoltă acesta? Cum putem să-l identificăm și să-l transformăm într-un obicei bun?

Un obicei este un comportament întipărit, învățat în timp și prin repetiție. Fiecare dintre noi are obiceiuri proaste și cu toții dorim să scăpăm de ele. În momentele de stres, ne refugiem în obiceiurile proaste pentru a ne relaxa, ceea ce face dificilă renunțarea la ele.

Obiceiurile fac parte din viața cotidiană, se formează în creier și devin comportamente adânc înrădăcinate. Chiar și un obicei sănătos poate deveni distructiv dacă este dus la extrem.

Obiceiurile proaste afectează încrederea în sine și sănătatea, iar un stil de viață stresant contribuie la formarea lor. Conștientizarea impactului negativ este primul pas în transformarea unui obicei prost într-unul bun. Acest proces necesită timp, răbdare și perseverență. Identificați declanșatorii obiceiului și înlocuiți-i cu comportamente pozitive, stabiliți obiective clare și recompensați-vă pentru progres.

Reușiți să vă luptați cu propriile obiceiuri nedorite?

Dacă aveți nevoie de consultanță sau sprijin pentru a parcurge primii pași, nu ezitați să mă contactați.

Cum să nu mai renunți la ceea ce ai început?

Pentru cei care se apucă adesea de lucruri noi și își pierd repede entuziasmul.

Mulți dintre noi începem lucruri noi cu entuziasm, dar ne pierdem rapid interesul. Iată câteva sfaturi pentru a nu mai renunța la proiectele începute și a le duce la bun sfârșit:

• Este esențial să înțelegi de ce începi un proiect. Toate acțiunile noastre sunt motivate de nevoile noastre interne, fie că este vorba de dorința de a fi apreciat, de a avea succes financiar sau de a găsi satisfacție personală. Conștientizarea acestor motivații te poate ajuta să rămâi concentrat și determinat.

• Trebuie să fii pregătit pentru dificultăți. Orice activitate necesită atenție și efort, iar entuziasmul inițial se va diminua inevitabil. Acceptă aceste dificultăți ca parte a procesului și continuă să lucrezi, chiar și atunci când întâmpini obstacole.

• Împarte sarcinile mari în etape mai mici. Când emoția inițială trece, o sarcină mare poate părea copleșitoare. Împărțirea acesteia în pași mai mici și mai gestionabili poate face proiectul să pară mai realizabil și te va ajuta să îți menții motivația pe termen lung.

• Construirea unei echipe de susținere este de asemenea importantă. Este dificil să te menții constant pe cont propriu. Găsește un cerc de oameni care să te susțină și să îți ofere feedback. Aceștia pot fi prieteni, familie, un psiholog sau un antrenor. Susținerea lor îți poate oferi motivația necesară pentru a continua.

• Evită persoanele toxice cu critici neconstructive. Aceste persoane nu vor contribui la succesul tău. Înconjoară-te de oameni care te susțin și care îți oferă feedback util și constructiv.

• Obține evaluări obiective de la persoane experimentate în domeniul tău. Găsește un mentor sau o persoană care are experiență și cunoștințe relevante. Aceștia îți pot oferi o evaluare obiectivă a progresului tău și sugestii pentru îmbunătățire.

• Nu uita de propria ta evaluare. Ai încredere în judecata ta și continuă să îți urmezi pasiunea. Dacă îți place ceea ce faci, există șanse mari ca și altora să le placă.

• În cele din urmă, găsește-ți "de ce"-ul. Dacă știi de ce faci un anumit lucru, vei putea găsi mereu cum să-l faci. Motivația interioară puternică te va ajuta să depășești orice obstacol.

Aplicând aceste strategii, vei reuși să menții entuziasmul și să nu mai renunți la proiectele începute.

Știați că umorul poate fi și agresiune?

Umorul, deși considerat vesel și inofensiv, poate deveni o formă de agresiune mascată. Acesta poate include sarcasm, batjocură, tachinare, ironie și aluzii, și poate răni sau umili pe cineva.

Umorul agresiv poate avea rolul de a scoate în evidență ceea ce este ascuns și de a menține echilibrul social la limita acceptabilului. Este o formă complicată de agresiune, ce necesită o dezvoltare mentală avansată și capacitatea de a calcula impactul reacțiilor pe termen scurt și lung.

Dacă o glumă este prea agresivă, devine nepotrivită; dacă este prea subtilă, nu este amuzantă. Umorul este astfel un semn al unui psihic dezvoltat și al capacității de a gestiona agresivitatea.

Impactul umorului agresiv include reducerea stimei de sine, crearea unei atmosfere ostile și întărirea discriminării. Totodată, umorul poate favoriza suprimarea sentimentelor dureroase, fiind eliberator și permițând obținerea plăcerii în ciuda afectelor deranjante.

Umorul este un instrument puternic în comunicare, dar este esențial să fim conștienți de modul în care îl folosim. Umorul agresiv nu este doar o glumă - poate avea consecințe profunde și dureroase. Prin educație și empatie, putem crea o cultură a umorului care să fie inclusivă și pozitivă pentru toți.

Nu există copii neascultători, ci părinți care nu știu cum să răspundă adecvat.

Un comportament considerat nepotrivit la un copil ascunde, de cele mai multe ori, o altă explicație decât răsfățul. Indiferent dacă cel mic cerșește atenția părinților, vrea să se joace, este deranjat de ceva sau nu înțelege un anumit lucru, părinții sunt cei care ar trebui să înțeleagă că pedeapsa nu educă, indiferent de metoda de coerciție aleasă, ci complică și mai mult lucrurile.

Cu cât un copil dovedește un comportament mai dificil sau mai agresiv, cu atât mai mult are nevoie de atenția și înțelegerea părinților, nu să fie pus la colț și certat. Copiii învață înregistrând ceea ce văd la ceilalți, iar părinții reprezintă prima și cea mai sigură sursă de informații, primele modele pe care le urmează. Așa că atunci când părinții recurg la pedepse corporale, la țipete sau mustrări frecvente, inclusiv la pedepse considerate blânde, cum ar fi trimiterea copilului la el în cameră pentru o anumită perioadă de timp, nu fac decât să le ofere un exemplu de comportament agresiv, pe care copiii îl vor adopta. Chiar și atunci când copilului i se spune că este trimis singur la el în cameră pentru că a greșit, acesta primește mesajul că este abandonat și îndepărtat, lăsat singur cu temerile și nesiguranțele sale, chiar de către cel care ar trebui să-l învețe cum să se descurce cu problemele și emoțiile care îl stăpânesc.

Studii recente susțin că pedepsirea copiilor nu face decât să înrăutățească un comportament negativ, pentru că pedepsele dezvoltă furie și o atitudine defensivă. Copiii învață, totuși, să mintă ca să nu fie prinși și să evite pedeapsa. De asemenea, pedepsele nu fac decât să-i îndepărteze pe copii de părinți și să scadă influența pe care adultul o are asupra copilului.

Pentru a aborda un comportament dificil, părinții ar trebui să își concentreze eforturile pe înțelegerea cauzelor din spatele comportamentului copilului. Dialogul, empatia și ghidarea pozitivă sunt esențiale pentru a construi o relație solidă și pentru a ajuta copilul să dezvolte abilități sociale și emoționale sănătoase. Părinții trebuie să fie conștienți de impactul pe care comportamentele lor îl au asupra copiilor și să adopte metode de disciplină care să promoveze învățarea și creșterea personală, nu teama și resentimentul.

În concluzie, nu există copii obraznici, ci părinți care nu știu să reacționeze corespunzător. Prin înțelegerea și abordarea adecvată a comportamentului copiilor, părinții pot crea un mediu în care aceștia să se simtă în siguranță, iubiți și sprijiniți în procesul lor de dezvoltare.

Deja în zilele acestea telefonul este continuarea mâinii, un accesoriu de care nu ne putem imagina viața!

Trăim într-o eră digitalizată în care telefonul este omniprezent. Zilnic, o persoană verifică telefonul de minim 150 de ori, conștient sau inconștient. În timp ce accesarea eficientă a telefonului ne poate aduce beneficii, utilizarea excesivă are repercusiuni negative asupra indivizilor și a relațiilor interpersonale.

Efectele Negative ale Telefoanelor Mobile Asupra Oamenilor și Relațiilor. Telefoanele mobile și internetul au devenit o prezență permanentă în viața noastră, cu aproximativ cinci miliarde de utilizatori la nivel global. Utilizarea excesivă a telefoanelor mobile poate duce la:

• Izolare Socială: Persoanele petrec mai mult timp pe telefon decât în interacțiuni față în față, reducând calitatea relațiilor personale.

• Probleme de Sănătate Mintală: Dependența de telefon poate duce la anxietate, depresie și stres.

• Scăderea Productivității: Verificarea constantă a telefonului distrage atenția de la sarcinile importante.

• Efecte Fizice: Utilizarea îndelungată a telefonului poate cauza dureri de gât, ochi obosiți și probleme de somn.

Dependența de Telefonul Mobil: Boală sau Nu?

Deși dependența de telefonul mobil nu este recunoscută oficial ca o tulburare mentală, cercetările arată că utilizarea excesivă poate duce la dependență. Caracteristicile dependenței includ:

• Pierderea Controlului: Incapacitatea de a limita utilizarea telefonului.

• Nevoia Frecventă de Utilizare: Accesarea constantă a aplicațiilor.

• Consecințe Negative: Impact fizic, psihic și relațional.

• Dificultate în a Lua Pauze: Revenirea rapidă la obiceiul de a folosi telefonul.

• Anxietate Fără Telefon: Nomofobia, care implică frica de a fi fără telefon, fără conexiune la internet sau cu telefonul descărcat.

În concluzie, telefoanele mobile au un impact semnificativ asupra vieții noastre, aducând atât beneficii, cât și riscuri. Este important să ne gestionăm utilizarea telefonului pentru a preveni efectele negative asupra sănătății și relațiilor noastre.

Fraza "gândul la boală duce la boală" se referă la un fenomen studiat în psihologia sănătății și psihosomatică. Aceste domenii explorează modul în care gândurile, emoțiile și comportamentele noastre pot influența starea noastră de sănătate fizică. Mai specific, această frază se aliniază cu conceptul de efect nocebo. Efectul nocebo este opusul efectului placebo și se referă la situația în care așteptările negative ale unei persoane cu privire la sănătatea sa pot duce la agravarea simptomelor sau chiar la apariția unor noi simptome.

De exemplu, dacă o persoană crede cu tărie că va dezvolta o anumită boală, anxietatea și stresul generate de aceste gânduri pot contribui la declanșarea simptomelor asociate acelei boli.

Această idee se încadrează și în teoria stresului și învățării sociale, care sugerează că gândurile și percepțiile noastre pot influența nivelul de stres și, implicit, sănătatea noastră fizică și mentală. Așadar, pentru a începe săptămâna cu bine, este esențial să ne concentrăm pe gânduri pozitive, să evităm stresul inutil și să ne îngrijim de sănătatea noastră mentală.

Vă îndemn pe toți să cultivați o mentalitate pozitivă și să nu permiteți gândurilor negative să vă afecteze starea de bine. Să aveți o săptămână minunată, plină de optimism și sănătate!

Ce să mănânci când ești stresat:

Pentru a face față stresului zilnic și a rămâne calm, este important să incluzi anumite alimente în dieta ta. Iată o listă de alimente care au un efect liniștitor:

• Portocalele: Datorită conținutului ridicat de vitamina C, portocalele echilibrează tensiunea arterială și scad nivelul cortizolului, hormonul stresului.

• Ciocolata neagră: Cu un conținut de 70% cacao, ciocolata neagră este bogată în antioxidanți (flavonoide), reducând tensiunea arterială și contribuind la prevenirea cancerului și a bolilor cardiovasculare.

• Fructele de pădure: Aceste fructe au carbohidrați naturali care eliberează treptat zahărul în organism, prevenind fluctuațiile glicemiei. De asemenea, sunt o sursă excelentă de vitamina C, care reduce nivelul cortizolului.

• Grăsimile esențiale: Somonul, macroul și sardinele sunt bogate în acizi grași omega-3, care cresc nivelul de serotonină din creier, hormon ce ajută organismul să gestioneze stresul.

• Alimentele cu zinc: Stresul poate diminua nivelul de zinc din corp. Pentru a-l restabili, consumă crustacee, alge marine, ciuperci, carne de curcan și sparanghel.

• Avocado: Conține grăsimi mononesaturate și potasiu, care reduc tensiunea arterială și protejează inima. De asemenea, avocado este bogat în vitamina B, care protejează celulele nervoase ale creierului.

• Mixul de semințe: Nucile, nucile de Brazilia și migdalele sunt bogate în vitamine și minerale esențiale, precum vitamina B și E și zinc, care contribuie la reducerea stresului și protejarea celulelor nervoase. Procesul de spargere a cojilor ajută, de asemenea.

Cunoașteți puterea zâmbetului?

Zâmbetul are o putere extraordinară de a vă încărca organismul cu energie pozitivă și de a vă seta într-o stare de bine pentru întreaga zi, de asemenea, zâmbetul poate contribui la creșterea concentrării, a gândirii pozitive și a creativității.

Un exercițiu psihologic simplu, pe care vă recomand să-l încercați, este următorul: mâine dimineață, după ce v-ați trezit, primul lucru pe care să-l faceți este, uitați-vă zâmbind în oglindă, cu un zâmbet mare și din tot sufletul. Acest exercițiu va avea un efect benefic, creând o dispoziție pozitivă pentru întreaga zi. Cred că este cel mai bun exercițiu pentru un început de săptămână de succes.

Încercați și vedeți cum vă influențează starea de spirit!

Știați că există 19 feluri de a zâmbi? Sau că un bebeluș de 3 luni poate deja să deosebească un chip surâzător de o față neutră? Știați că, dacă zâmbiți în timp ce alergați, economisiți 3% din energie? Sau că cei care zâmbesc frecvent (și autentic) trăiesc cu 7 ani mai mult decât cei posaci?

Un zâmbet intens într-o fotografie de la 21 de ani anunță o viață de cuplu plină de fericire și împliniri, conform unui studiu de la Universitatea Stanford. De asemenea, un surâs autentic asigură un ritm cardiac mai domol și un nivel diminuat al hormonilor de stres. Poate cel mai important, zâmbetul dezamorsează conflictele și aduce fericire în viața semenilor.

Zâmbetul este "contagios": un prieten fericit ne va insufla și nouă același sentiment, cu o probabilitate de 42%, în timp ce un vecin radios va crește cu 36% șansele ca și noi să fim fericiți.

"Zâmbiți! Aveți asta în sânge!"

Cum oprim suferința?

Durerea este inevitabilă. Dar suferința este alegerea personală a fiecăruia.

Această frază este des folosită în practică, mai ales în acele momente când pacienții încep să se plângă de viață. Această frază are darul de a le deschide ochii multora, arătându-le că se auto-torturează conștient în suflet.

Dar, există situații în care o persoană nu poate evita suferința, indiferent de cât de mult ar dori, deoarece este privat de posibilitatea de a face o alegere. Adesea, mecanismul suferinței umane se formează sub influența factorilor traumatici și a concluziilor greșite, precum "Sunt slab /neprotejat/nefolosit/ne iubit".

De exemplu, dacă un copil a fost lăsat singur acasă și îi era frică de acest lucru, atunci în caz de boală va apărea aceeași frică de abandon. Persoana face totul pentru a nu fi abandonată, încearcă să nu supere pe nimeni și, în cele din urmă, ajunge la medic cu forme deja neglijate ale bolii.

În astfel de cazuri, sarcina specialistului este de a ajuta persoana să-și îmbunătățească stima de sine, lucrând fie la o experiență traumatică din copilăria timpurie, fie la o situație traumatizantă din punct de vedere psihologic. Psihoterapeutul ajută persoana să-și permită să fie ea însăși, în ciuda nenorocirii care s-a abătut asupra ei, și să devină un sprijin pentru ea însăși.

Violența Bărbatului Față de Femeie: O Manifestare a Complexului de Inferioritate

Violența bărbatului față de femeie este adesea rezultatul unui complex de inferioritate profund. Acești indivizi, afectați de un grav defect de comunicare, sunt incapabili să-și manifeste sentimentele în mod sănătos și recurg la violență pentru a se autoafirma. Acest comportament, învățat din familie sau din grupul social din care fac parte, devine singura lor modalitate de a-și demonstra puterea.

Rădăcinile violenței se află, de cele mai multe ori, în copilărie. Modul în care trăim această perioadă influențează profund personalitatea viitorului adult. Cei care au fost victime ale abuzurilor sau au fost bătuți frecvent de părinți au șanse mai mari să manifeste comportamente violente în relațiile de cuplu. În mod surprinzător, chiar și cei sufocați de dragostea maternă pot dezvolta tendințe violente în cadrul relațiilor de adult. O relație proastă cu mama poate prefigura o relație violentă cu viitoarea parteneră.

În concluzie, violența bărbaților față de femei este adesea o manifestare a unor traume și disfuncționalități profunde, care necesită atenție și intervenție psihologică pentru a fi corectate.

Descoperind tainele memoriei

Memoria este acel misterios cufăr în care ne depozităm experiențele, gândurile și emoțiile, este un element esențial al existenței noastre.

Dar ce este, de fapt, memoria? Cum funcționează și de ce este atât de crucială pentru identitatea noastră?

În esență, memoria poate fi definită ca un proces psihic complex prin care stocăm, conservăm și reactualizăm informațiile și experiențele acumulate de-a lungul vieții. Este un fel de punte între trecut, prezent și viitor, permițându-ne să învățăm din experiențele trecute, să navigăm prezentul și să ne pregătim pentru viitor. Practic, memoria este cea care ne ajută să ne definim identitatea, fiind un produs al dezvoltării noastre sociale și istorice.

Memoria nu este un concept unitar, ci se împarte în mai multe tipuri, fiecare având un rol specific în viața noastră de zi cu zi.

• Memoria senzorială: Aceasta este cea mai efemeră formă de memorie, capturând informațiile din mediu prin simțurile noastre. Imaginează-ți că privești un peisaj uimitor – acea imagine este întâi capturată de memoria senzorială, dar dispare rapid dacă nu acordăm atenție.

• Memoria de scurtă durată (memoria de lucru): Este ca un notițel mental în care ne trecem informațiile temporare. De exemplu, când ne amintim un număr de telefon doar cât să-l formăm. Fără repetiție, aceste informații pot dispărea în aproximativ 20 de secunde.

• Memoria de lungă durată: Aici sunt păstrate amintirile și cunoștințele noastre pe termen lung – de la copilăria noastră la informațiile despre lumea înconjurătoare. Aceasta poate rezista zeci de ani și poate fi accesată oricând avem nevoie de ea. Memoria de lungă durată se împarte la rândul ei în:

• Memorie declarativă: Include informații despre oameni, locuri și evenimente. De exemplu, amintirea unei vacanțe din copilărie sau cunoașterea capitalei unei țări.

• Memorie nondeclarativă: Include abilitățile și cunoștințele dobândite prin practică, cum ar fi mersul pe bicicletă sau tastarea pe un computer.

Cum funcționează memoria?

Memoria se formează și se stochează prin intermediul rețelelor neuronale din creier. Aceste rețele funcționează prin întărirea sau slăbirea legăturilor sinaptice dintre neuroni. De fiecare dată când ne amintim un eveniment sau o informație, reactivăm aceleași rețele neuronale care au fost implicate inițial în experiența respectivă.

Memoria, însă, nu este infailibilă. Aceasta poate fi influențată de diverși factori, cum ar fi emoțiile, stresul sau oboseala, iar informațiile stocate pot suferi modificări în timp. Totuși, ea rămâne un element vital pentru funcționarea noastră zilnică și pentru dezvoltarea personalității noastre.

Memoria este mai mult decât un simplu depozit de informații, este un element esențial al ființei noastre, un martor tăcut al vieții noastre. Înțelegerea modului în care funcționează și cum o putem optimiza poate deschide noi orizonturi în dezvoltarea personală și profesională.

Ce este esențial pentru sănătatea creierului: #putereasomnului.

Știai că lipsa somnului nu doar că te face să te simți obosit, dar poate avea efecte grave asupra minții și corpului tău? După doar 18 ore fără somn, gândirea ta începe să fie afectată, iar după aproximativ zece zile, corpul tău nu mai poate rezista.

În timpul somnului, creierul tău nu doar că se odihnește, dar procesează și consolidează amintirile de peste zi. Acesta este motivul pentru care somnul este crucial pentru fixarea informațiilor pe termen lung. De asemenea, creierul continuă să lucreze chiar și atunci când tu nu ești conștient, așa că nu te mira dacă te trezești cu soluții noi pentru problemele tale.

Pentru un somn de calitate, stabilește-ți un program regulat de culcare și încearcă să-l respecți. Evită să stai până târziu pentru a naviga pe rețelele sociale sau pentru a juca jocuri online. Este mult mai sănătos să te culci la timp și, dacă simți nevoia, să îți iei o porție suplimentară de somn dimineața.

Amintește-ți că majoritatea oamenilor au nevoie de cel puțin șapte ore de somn pentru a funcționa optim. Dacă te confrunți cu probleme de somn, nu le ignora. Identifică ce te deranjează sau, dacă nu poți găsi soluția, consultă un medic. Un somn insuficient poate duce la probleme mentale și te poate transforma într-un pericol, atât pentru tine, cât și pentru ceilalți.

Ai grijă de creierul tău și asigură-i somnul de care are nevoie!

Unele certuri dintre tată și fiu pot avea rădăcini mai adânci decât am putea crede.

În multe familii, există o competiție subtilă între cei doi pentru atenția și afecțiunea mamei. Pe de o parte, copilul, cu abilitatea sa naturală de a manipula și de a atrage atenția, își folosește toate resursele pentru a menține legătura strânsă cu mama. De cealaltă parte, tatăl, un bărbat care, în mod inconștient are o frică de a nu fi cucerită inima femeii iubite și trăiește o luptă interioară.

În acest război invizibil, tatăl se luptă pentru a păstra locul său special în inima soției, deși rațional știe că iubirea ei poate cuprinde pe amândoi. Așadar, de multe ori, aceste certuri nu sunt doar despre lucruri mărunte, ci despre emoții adânci, în care fiecare încearcă să primească atenția și dragostea de care are nevoie.

Cum putem depăși aceste conflicte? Prin discuții sincere, înțelegere și, cel mai important, realizând că dragostea nu se împarte, ci se oferă. Atât tatăl, cât și copilul, au un loc aparte în inima mamei – iar iubirea nu trebuie câștigată, ci împărtășită.

Astăzi discutăm despre legătura vitală dintre ”corp și creier”. Pentru ca creierul tău să funcționeze optim, are nevoie de o aprovizionare constantă cu anumite substanțe chimice, iar acestea provin dintr-o dietă echilibrată și o formă fizică bună. Fiecare celulă nervoasă din creier poate stoca doar o cantitate mică de energie, așa că este esențial ca această energie să fie furnizată regulat, împreună cu oxigenul necesar.

Exercițiile fizice sunt cheia pentru menținerea sănătății creierului. Nu doar că îmbunătățesc starea fizică generală, dar mișcarea regulată aduce beneficii uriașe pentru mintea ta:

• Stimulează îmbunătățirile fizice din creier.

• Te ajută să înveți mai ușor.

• Facilitează concentrarea ulterioară.

• Reduce stresul și diminuează depresia.

• Te poate ajuta să ai idei creative.

Mișcarea este atât de importantă încât există dovezi clare că aceasta încetinește moartea naturală a celulelor cerebrale, ajutând la prevenirea demenței senile la persoanele în vârstă.

Începe acum! Niciodată nu este prea târziu să-ți pui corpul în mișcare. Dacă stai mult timp pe scaun, ridică-te și fă o plimbare. Dacă nu ai inclus încă exercițiile fizice în rutina ta zilnică, începe cu pași mici, chiar și o simplă plimbare poate face diferența. Orice mișcare este mai bună decât niciuna, iar mai mult efort fizic aduce mai multe beneficii, desigur, până la o limită rezonabilă.